Lucrul care îi arde pe toţi
oamenii este pocania - pocăinţa - pe care o trimite Dumnezeu, ori
vrem ori nu vrem. De aceea este bine ca să ne pocăim de bună
voie, să nu aşteptăm să ne trimită Dumnezeu
pocăinţa prin necazuri de tot felul, căci pricinile pentru care
ne trimite Dumnezeu necazurile sunt păcatele noastre. Deci, dacă
păţeşti necazuri in viaţă, află că ai
făcut greşeli. Necazurile sunt mila lui Dumnezeu cu noi.
Acum să vă dezvelesc câteva feluri de păcate, ca astfel să pricepeţi însăşi durerile voastre.
I. Beteşugurile
trupului.
Din trei pricini se
îmbolnăveşte trupul:
1. De otrăvuri din lipsa postului. Carnea este o otravă, şi
se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi care este fierea.
2. Din naştere, pentru că
fie mama sau tata nu
a fost treaz când
s-a zămislit copilul. Femeilor fugiţi de bărbaţi ca
de foc, când sunt ameţiţi de
băutură.
3. Din desfrânare, pentru că
trec măsura cuvenită şi începe să-i doară spatele,
spinarea, şalele, slăbesc nervii, devin iuţi şi
nerăbdători. Toate acestea, pentru că nu şi-au înfrânat
poftele (puterile). Este tocmai ca bogatul care sărăceşte.
Aşa şi trupul care şi-a mâncat toată vlaga.
II. Vrajba în casă.
Ascultaţi pricinile pe care
le au şi apoi ce să facă, ca să nu le mai aibă. Vrajba
în casă vine din păcate. Toate îşi au izvorul în păcate.
1. Neapărat vine
vrajba în casă dacă căsătoria s-a
început cu stângul, adică cu desfrânarea.
2. Mai vine, apoi, dacă
soţii trăiesc în căsătorie nelegitimă, sau
fără cununie bisericească. Este un prim păcat, pe care
toţi îl plătesc cu vrajba. De aceea, toţi trebuie să intre
la cuminţenie şi să se legiuiască dacă sunt aşa.
3. Din curvii nemărturisite,
făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o
casă nouă cu o pecete drăcească pe trupul şi pe
sufletul lor şi, pentru că nu s-au mărturisit, acel păcat
are să le spargă casa, tocmai
pentru că n-au omorât pe
diavolul, care este cel care făcea acest lucru.
4. Lăcomia de avere a unui
părinte când şi-a măritat fata sau şi-a căsătorit
feciorul. O asemenea căsătorie nu ţine, pentru că s-a
făcut cu o lucrare a diavolului. De vei mărita fata ta numai pentru
avere, căsătoria lor va sfârşi cu vrajbă sau cu spargerea
casei aceleia. Prin urmare, cuminţiţi-vă părinţilor cu
sfaturile când vă măritaţi fetele sau vă însuraţi
feciorii.
5. Nepotrivirea de vârstă.
Sunt părinţi care-şi mărită fetele la 14-16 ani, iar
la 18, 19 ani fata lor este văduvă, sau divorţată şi
încă cu copil. Aceasta din cauza nepotrivirii de vârstă, căci ce
poate face o fată aşa tânără în faţa unui
vlăjgan, om în toată firea. Aceasta diferenţă mare de
vârstă este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Şi din cauza
aceasta, casa aceea nu ţine ci se sparge şi în aceste cazuri
părinţii trebuie să recunoască că au dat un sfat
prost.
6. Din negrija de suflet a celor
din casă, din negrija
de spovedanie, de Sfânta împărtăşanie
şi de rânduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu.
Fiindcă dacă nu le păzesc pe acestea, le păzesc pe ale
diavolului, şi astfel nu pot să aibă linişte.
7. Din petrecere fără
post. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fiere, care se
înmulţeşte in corpul omului atunci când mănâncă carne
multă şi nu posteşte. Plini de fiere fiind, se umplu de mânie
şi astfel îşi sar în cap unii la alţii. Aşa, pentru o
vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn ce nu e la
locul ei, îi sare în cap celuilalt.
8. Şi o ultimă
pricină este desfrânarea soţilor. Dar soţii cum
desfrânează, când sunt legiuiţi? Aşa bine, căci nu mai
ţin seamă de miercuri, de vineri, de zilele postului şi de
sărbători. Nu mai ţin nici o rânduială. Şi bate
Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.
III. O alta din durerile
noastre: paguba din curte şi uite, paguba în agoniseala voastră.
Şi acum, iată pricinile
pentru care Dumnezeu trimite pocania asupra avutului nostru.
1. Unii din stăpâni le drăcuie şi
atunci să nu se mire, dacă li se împlineşte cuvântul spus,
căci dă Dumnezeu după cuvântul lor.
2. Lucrează Duminica.
Că dacă Dumnezeu n-a
lucrat Duminica, nici ţie nu îţi este îngăduit ca să
lucrezi şi dacă vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat
Duminica ci şi ceea ce ai lucrat în cursul săptămânii. Să
nu ascultaţi de sfatul nimănui când este vorba de cinstirea Duminicii.
Fiecare îşi are socoteala lui, tu însă ai un suflet. Căci va
veni vremea să ceri apă cu bilet [perioada lui satana].
3. Şi mai are pagubă cel ce se uităla agoniseala sa ca la
ochii din cap. Şi-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. Pentru altceva
a dat Dumnezeu inima, nu ca să ţi-o împotmoleşti cu gunoiul
lumii, ci ca să ţi-o îndrepţi spre Tatăl, Cel din ceruri.
Pe El să-L iubim, de El să ne lipim inima, căci
neasemănată este plata pe care ne-o dă Dumnezeu, faţă
de cea dată de lume. De aceea nu-ţi lipi inima ta nici de proprii
tăi copii, căci de-i pătimi durere în cele iubite peste
măsură, cine te va mângâia?
4. Ai cumpărat din mână rea, din mână
pătimaşă, din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. De
aceea, mai înainte de a o amesteca cu ale tale, dă-i puţină
apă sfinţită, cu făină, căci să
ştiţi, păcatele trec şi asupra pământului pe care-l
calci şi asupra vitelor.
Când a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestemat pământul:
„Pentru ca ai ascultat de glasul femeii tale şl ai mâncat din pomul din
care ţi-am poruncit: numai din acela să nu mănânci, şi ai
mâncat dintr-însul», blestemat să fie pământul întru lucrurile tale!
întru necazuri vei mânca dintr-însul în toate zilele vieţii tale! Spini
şi pălămidă îţi va rodi ţie şi te vei
hrăni cu iarba pământului! în sudoarea feţei tale îţi vei
mânca pâinea ta, până când te vei întoarce în pământul din care
eşti luat; că pământ eşti şi în pământ te vei
întoarce" (Facere 3, 17-19). Iar femeii i-a zis: „Voi înmulţi mereu
necazurile tale şi suspinul tău, în dureri vei naşte copiii;
şi spre bărbatul tău va fi întoarcerea ta; şi el te va
stăpâni” (Facere 3, 16).
O greşeală a noastră atârnă asupra întregii averi.
5. Cineva se ţine de vrăji asupra ta, iar tu nu ai ocrotirea lui
Dumnezeu asupra ta. Cineva lucrează cu diavolul asupra ta şi asupra
vitelor tale şi atunci tu tânjeşti şi vitele tale. De ce pot
lucra aceste puteri? Pentru că tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu. Şi ca
să nu mai poată lucra duhurile rele, curăţeşte-ţi
trupul tău prin post, fă sfeştanie, pune-ţi o Sfântă
Cruce în curte şi roagă-te lui Dumnezeu să te ocrotească.
6. Mai poţi avea necazuri şi din cauză că, în curtea în
care stai tu, sau pe pământul pe care-l lucrezi apasă jurăminte,
blesteme sau nedreptate: să luaţi seama, să nu tăiaţi
o brazdă, din pământul care nu este al vostru, căci aduce
moarte, dar se mai poate să ai asupra curţii şi alte
păcate. Poate că ai cumpărat această curte cu bani
munciţi într-o vreme când poate trăiai în desfrânare. De aceşti
bani, deşi i-ai muncit, nu te vei putea folosi, căci şi asupra
lor atârnă şi apasă păcatele de când i-ai muncit şi te
urmăreşte Dumnezeu până în pânzele albe. Pentru ce? Pentru
că nu te mărturiseşti, pentru că ţii şerpii în
sân şi Dumnezeu lasă să te muşte.
7. Apasă blestemele
părinţilor sau ale altuia asupra casei tale şi asupra ta sau, ce
este şi mai des, copiii lepădaţi şi îngropaţi ici,
colo. Ba în gunoi, ba lângă o altoaie. Şi lepădarea copiilor
este păcat strigător la cer.
8. Stăpânii au păcate
nemărturisite din tinereţe sau mai pe urmă şi nu le-au
ispăşit, că nu-i destul să le spui sub patrafir, trebuie
să le şi ispăşeşti de bună voie. De aceea vine
bătaia lui Dumnezeu asupra voastră, peste tot, pe câmp, peste vite
şi peste tot lucrul mâinilor voastre.
IV. Copiii
îndrăciţi, neascultători, necredincioşi şi
desfrânaţi.
Toţi părinţii
luaţi aminte, şi ceilalţi de asemenea fiţi cu mare
băgare de seamă ca să nu cădeţi în astfel de greşeli,
când vă va veni rândul. Copiii îndrăciţi vin din
următoarele pricini:
1. Părinţii nu au păzit postul şi nu s-au putut înfrâna
de la poftele trupeşti şi aşa au călcat zilele şi
timpurile neîngăduite care sunt: Miercurea, Vinerea, Duminica,
sărbătorile de peste an şi posturile întregi. Toţi_copiii
care rezultă sunt neascultători şiîndărăt-nici, pentru
că nici părinţii lor nu au ascultat de poruncile lui Dumnezeu de
a păzi zilele sfinţite.
întrebaţi-vă cugetele şi vă vor spune ce este
îngăduit. Astfel, îi veţi vedea plângând şi veţi plânge
şi voi şi aşa veţi ispăşi păcatul în care
i-aţi zămislit. Desigur că vă doare, dacă nu
le-aţi fi făcut nici nu v-ar fi durut.
2. Mamele nu s-au păzit până la
curăţenie deplină şi aşa se nasc copii plini de bube
şi pot muri. Şi dacă în vremea aceea tata a mai fost şi
beat, se naşte un copil care va fi slăbănog fie cu mintea, fie
cu trupul, fie cu amândouă. Şi iată cum vei avea pocania de la
Dumnezeu cu propriul tău rod.
3. In vremea sarcinii nu te-ai păzit de bărbat, de aici
mulţi copii se nasc morţi sau mor de tineri sau dacă trăiesc
alunecă în curvie, pentru că s-a întipărit pecetea
curvească pe ei încă din pântecele mamei lor.
Se găsesc acestea în Sfânta Scriptură, căci toate prin câte
trece mama, în vremea celor 9 luni de sarcină, fie bune, fie rele, se
întipăresc şi în copil. Când va creşte mare, toate îi vor
răsări în cale.
La cârma Bisericii e Tatăl nostru. Ştim
Cui credem şi ştim Cine-i la cârmă.